Platforma de informare, educare, colaborare si formare de retele ce dezvolta si finanteaza proiecte antreprenoriale din Transilvania.

Author Archives rider

Internet reloaded

February 24, 2017

În fiecare an, în data de 29 octombrie sărbătorim rețeaua globală Internet. Datorită inspirației lui Sir Tim Berners Lee care a inovat ceea ce noi numim acum World Wide Web și a viziunii antreprenorilor care au dezvoltat servicii și produse pe care le utilizăm la scară globală, viața noastră s-a schimbat radical în primul val al marii rețele. Cred eu că în multe privințe în bine. Următorul val pare a fi „Internet of things” conectând o mare varietate de obiecte, iar imersiunea noastră în marea rețea va fi mult mai complexă simțurile noastre principale fiind completate de senzori și realități virtuale care completează lumea reală. Ultima necunoscută se pare că a rămas creierul uman, iar cercetările actuale încearcă să înțeleagă mai bine funcționarea lui, dar mai ales conectarea gândurilor noastre prin și cu diverse echipamente conectate evident la marea rețea. Vom reuși oare să să ne păstrăm echilibrul în al doilea val al evoluției marii rețele? Cum se va schimba viața noastră?

În cartea sa „Crescuți digital”, Don Tapscott a analizat în urma unui studiu finanțat de marile companii ale lumii, generația născută și crescută în era digitală, mai precis celebra generație Y. În această carte este vorba și despre modul în care această generație va schimba lumea în care trăim nu doar datorită propriilor obiceiuri ci datorită ideilor pe care le pot genera. Mi-am amintit de această carte atunci când am văzut noua serie de documentare „Futurescape” de pe Discovery Science. Documentarul prezintă principalele tendințe ale societății viitorului dominată de tehnologie. Nu întâmplător primul episod din serie este despre ultima cea mai mare provocare pe care o mai avem în cunoașterea profundă și controlul corpului uman: mintea. Imersiunea minții în marea rețea Internet va avea loc prin intermediul unor echipamente speciale ușor de purtat oricând și oriunde. Cu această extindere a capacităților noastre native, vom fi capabili să extindem lumea reală cu o nouă dimensiune, mai precis cea virtuală prin intermediul căreia vom avea acces la o multitudine de informații în timp real, direct pe retina ochiului nostru. Majoritatea cărților și a documentarelor referitoare la omul viitorului fac referire la o realitate pe care nu cred ca o vom mai putea evita. Mai precis extinderea simțurilor umane cu alte simțuri pe care le vor percepe senzorii și tehnologiile moderne. Aceste noi „extensii” ale corpului uman vor aduce nenumărate beneficii, însă și dezavantaje. Probabil că cel mai mare dezavantaj ar fi cel al protecției informațiilor și al vieții private. Noile tehnologii, senzorii și toate serviciile care ne vor citi gândurile, datele biometrice și locația necesare pentru a ne furniza informațiile utile în timp real, vor reprezenta potențiale porți de intrare în lumea noastră interioară. Astfel, am putea deveni extrem de vulnerabili…

Sticky

Transformarea digitală

February 24, 2017

Sectorul tehnologiei informației și al comunicațiilor sunt probabil cele mai dinamice sectoare la nivel global, atât ca număr de inovații cât și ca impact al acestora în viața de zi cu zi. Datorită investițiilor masive pe care le fac marile corporații, putem beneficia și noi, ca utilizatori, de o putere mai mare de procesare a informațiilor și de noi servicii care deja s-au consolidat ca fiind fundamentale în activitățile zilnice pe care le desfășurăm.

Suntem la începutul unei schimbări mari de paradigmă care este efectul unor descoperiri și rezultate științifice remarcabile ale ultimelor decenii. Traversăm o etapă în care informația a devenit punctul central al activităților sociale și economice, mai precis accesarea, prelucrarea și stocarea acesteia. Sistemele de calcul tradiționale, pe care de altfel le-am utilizat și încă le utilizăm la scară globală, sunt sisteme de „înregistrare”. Mai precis, computerele prelucrează informația și furnizează rezultatele către un decident care de cele mai multe ori este resursa umană. Viitoarele sisteme de calcul sunt cele în care computerele își asumă angajamente și roluri active, nu doar pasive. Începem să intrăm în această nouă paradigmă datorită inteligenței artificiale, iar rolul central nu mai este reprezentat de informație și de cunoștințele statice, ci de cele dinamice. Computerele vor dobândi o nouă capacitate, mai precis aceea de a învăța, iar pe baza cunoștințelor, de a raționa independent. Vorbim deci, despre noua paradigmă denumită „cognitive computing”.

Ca să înțelegem mai bine această nouă paradigmă și conexiunile care au generat-o, trebuie să vorbim despre inteligență artificială, noi sisteme de învățare, big data, realitate augmentată și de ce nu și despre singularitate sau relația tot mai complexă dintre om și computer.

Inteligența artificială, de la evoluție la necesitate

Avansul pe care l-a înregistrat în ultimii ani inteligența artificială este unul semnificativ. În prezent nu mai vorbim despre computere care sunt capabile să genereze soluții în urma unor algoritmi predefiniți, ci vorbim despre computere și dispozitive care au capacitatea de a-și dezvolta propria capacitate de învățare. Nick Bostrom în cartea sa „Superintelligence: Paths, Dangers, Strategies” descrie în detaliu modul în care sistemele de inteligență artificială au evoluat în timp. Sistemele de inteligență artificială din prezent au capacitatea de a învăța din datele colectate de la diverși senzori, fiind prelucrate de către sistemele de calcul. Alan Turing a dezvoltat conceptul de „child machine” care, prin învățare, putea deveni în timp un computer cu o capacitate ridicată de a raționa, specifică omului. În cartea sa, Nick Bostrom lansează ipoteza conform căreia, pentru a realiza un sistem de inteligență artificială, am avea nevoie de un alt sistem extrem de inteligent și evoluat, prin urmare o capacitate foarte mare de procesare a informațiilor. Spre exemplu, pentru a putea simula și înțelege prin intermediul unui computer evoluția sistemului nervos uman, am avea nevoie de 1031-1044 FLOPS. Cel mai puternic computer din lume pe care-l deține China cu o capacitate de procesare de 3.39×1016 FLOPS nu ar fi suficient pentru a face o asemenea simulare. Este o certitudine faptul că inteligența artificială va egala inteligența umană, sau este posibil să o depășească într-un viitor nu foarte îndepărtat. Pentru a îndeplini acest obiectiv, sistemele cognitive, nu cele de calcul, ale viitorului vor fi sisteme care vor învăța în permanență. Aceste sisteme vor avea propria capacitate de a învăța din baze de cunoștințe, informații și datele generate de o multitudine de senzori și sisteme.

Big data și inteligența colectivă

Cantitatea de informații generată de sistemele de calcul actuale este enorm de mare, vorbim deci despre „date mari” sau big data atât la nivel de organizații cât și la nivel de rețele. Totul a devenit interconectat datorită emergenței sistemelor sociale în rețea și a transformării digitale sociale. Aplicații complexe analizează și înțeleg modul de funcționare al acestor sisteme, mediul înconjurător, capabilitățile, resursele și ecosistemul de parteneri. Profesioniștii, datorită multitudinii informațiilor, experimentează diferit domeniile în care activează, datorită transformării digitale. Sistemele cognitive vor construi scenarii pe baza unor ipoteze și date contextuale relevante, oferind indivizilor posibile căi de urmat, sau în anumite situații vor lua propriile decizii, acestea având impact în viața reală a indivizilor. Contează deci, într-o mare măsură calitatea acestor decizii. Cantitatea suficient de mare de date generată de sistemele inteligente și de senzori, precum și instrumentele care sunt dezvoltate pentru a le înțelege, vor conduce la emergența inteligenței colective. Inteligența colectivă reprezintă efectul cel mai important al utilizării datelor și informațiilor în comun de către computere și oameni. În decursul timpului, specia umană a evoluat pentru a se adapta mai ușor contextului în care trăiește. Ne adaptăm continuu pentru a ne depăși limitele. Inginerii care se ocupă de dezvoltarea noilor tehnologii afirmă că „parteneriatul” pe care îl facem în prezent cu sistemele de calcul și în viitor cu sistemele cognitive reprezintă unul din cei mai importanți pași în lungul proces de adaptare al omului la evoluția tehnologiei informației.

Augmentarea simțurilor și dezvoltarea de noi simțuri

Oamenii au fost înzestrați cu simțuri limitate, dar tehnologia ne va da posibilitatea să le extindem. Toate sistemele senzoriale și cele de învățare au un lucru în comun. Mai precis, pornind de la un senzor, dispozitivele inteligente au capacitatea de a înțelege lumea din jur. Următorul pas este ca aceste sisteme să modeleze informațiile și datele recepționate, să le clasifice din punct de vedere semantic și mai apoi să reconstruiască virtual elemente ale lumii reale. Acesta este punctul în care sistemele cognitive încep să progreseze de la sistemele computaționale clasice. Noile sisteme cognitive nu numai că vor executa comenzi ci vor avea o capacitate suficient de mare de a acționa independent. Pentru a fi capabile să acționeze independent, computerele și dispozitivele viitorului vor integra și prelucra informații de la diverși senzori în paralel dezvoltându-și în permanență capacitatea de învățare.

Sistemele de calcul actuale au o capacitate limitată de a prelucra informația în comparație cu creierul uman, prin urmare cipurile pe care le vor îngloba computerele cognitive vor replica modul de funcționare al creierului uman. Spre exemplu, compania IBM a reușit să realizeze un chip denumit „Neurosynaptic chip” care funcționează pe principiile creierului uman. Acest chip are capacitatea de a simula 1 milion de neuroni programabili, 256 milioane de sinapse și peste 4000 de nuclee neurosinaptice. Acest avans tehnologic spectaculos, împreună cu descoperirile din domeniul nanotehnologiei vor conduce la realizarea unor sisteme cognitive care vor avea o capacitate surprinzătoare de prelucrare a datelor colectate de la senzori așa cum o face și creierul uman, fiind capabile în același timp să învețe și să se reprogrameze dinamic în timp ce interacționează cu mediul înconjurător.

Forme ale transformării digitale

Kevin Kelly în ultima sa carte „The inevitable” afirma că, tehnologia informației este cea care definește în prezent contextul, însă comportamentul social îi dă forma pe care o percepem. Spre exemplu, rețelele de comunicații dau forma generală a vastei rețele globale Internet, însă modul în care experimentăm fiecare din noi interacțiunea socială din cadrul acesteia, generează conținutul și fondul rețelei.

Rădăcinile transformării digitale se regăsesc în nevoile umane și în tendința naturală a tehnologiei de a evolua. Transformarea digitală are la bază remixarea permanentă a tehnologiilor existente și validarea și adopția rapidă a tehnologiilor noi, uneori chiar în etapa de „minimum viable product”. Această adopție are loc în special de către tineri, datorită nevoii lor de a se diferenția față de semenii lor prin tehnologii noi. Kevin Kelly afirma în cartea sa că, invențiile cu un grad foarte ridicat de noutate sunt rare, prin urmare și inovațiile care generează „rupturi” în industrii. Asistăm mai degrabă la utilizări și combinații multiple ale tehnologiilor existente în contexte diverse.

Transformarea digitală determină atât o schimbare de percepție dar și de comportament în legătură cu modul în care învățăm, derulăm activitățile zilnice, comunicăm și chiar în modul în care percepem atât realitatea fizică, cât și cea augmentată. Din punct de vedere economic, transformarea digitală a avut un impact major asupra industriilor. Pentru a rămâne competitive, companiile au fost nevoite să-și schimbe modelele de afaceri. Tehnologia a generat schimbări semnificative în transformarea experienței pe care o au clienții companiilor atunci când achiziționează și consumă produsele și serviciile acestora. Companiile privesc consumatorii ca prosumeri și-i implică constant în dezvoltarea viitoarelor generații de produse. Tendința globală este de transformare a modelelor de afaceri ca efect al transformărilor digitale. Companiile, deși produc bunuri, aleg un model de afaceri prin care clientul final să achiziționeze servicii deși utilizează respectivul bun. Modelele de afaceri care au la bază servicii oferă o agilitate și proactivitate mai ridicate companiilor. Produsele se vor transforma în funcție de nevoile clientului, iar pe viitor va fi mai convenabil pentru o persoană spre exemplu să achiziționeze un serviciu de transport de tipul „car sharing” decât să achiziționeze o nouă mașină. Dotată cu o multitudine de facilități datorită progresului tehnic și tehnologic, mașina devine o platformă prin intermediul căreia utilizatorul va achiziționa servicii. Acesta este spre exemplu modelul de afaceri al producătorilor care-și propun să lanseze mașini inteligente care vor fi disponibile publicului larg din orașele aglomerate în sistemul „car sharing”.

Pentru că și biții se subscriu naturii schimbătoare a lumii, sistemele informaționale se pot deprecia în timp, iar pentru a face față nevoilor într-o continuă evoluție, au nevoie de un upgrade constant. Sistemele informaționale sunt într-o continuă transformare datorită upgrade-urilor constante, acestea aducând noi funcționalități. Viitorul care ne așteaptă va fi o continuă transformare a prezentului. Rolul utilizatorilor este unul deosebit de important pentru că utilizatorii sunt cei care generează conținutul platformelor și nu companiile care le dezvoltă. Audiența a devenit cea mai importantă resursă pentru companiile care activează în mediul online pentru că aceasta este cea care generează conținutul de pe platformele organizațiilor. Studiile recente scot în evidență faptul că doar 40% din conținutul online este creat de către companii, restul este generat de interacțiunea noastră cu tehnologia și cu semenii noștri, activitățile zilnice sau de pasiunile pe care le avem. Sistemele de inteligență artificială utilizează acest conținut pe care-l noi îl generăm în calitate de clienți-consumatori, iar Internetul viitorului își va culege informațiile din tiparul nostru comportamental de zi cu zi. Sistemele bazate pe inteligență artificială vor încerca să anticipeze intențiile noastre și să ne ofere opțiuni înainte ca noi să avem nevoie de ele.

Un proces important, care are la bază inteligența artificială a sistemelor informaționale, este cel de „cognificare”. Conținutul generat de miliardele de minți conectate la vasta rețea Internet și comportamentul nostru zilnic, reprezintă principalele surse de învățare pentru sistemele de inteligență artificială. Inteligența artificială va deveni ubicuă și va fi dificil de identificat, deoarece va fi înglobată în serviciile și produsele pe care le vom consuma. Așa cum anticipa Kevin Kelly, toate dispozitivele care vor fi electrificate, vor avea propriul sistem de inteligență artificială. Ceea ce le lipsește sistemelor de inteligență artificială în prezent este conștiența dar,  într-o lume interconectată, a gândi diferit reprezintă principala sursă a inovării.

În prezent, rețeaua globală Internet a devenit unul din principalele fundamente ale economiilor globale și o sursă de bunăstare. Așa cum Marshall McLuhan constatat, noul mediu, cel digital, preia din caracteristicile mediului pe care-l înlocuiește, mai precis perioada postindustrială. În prezent, traversăm o perioadă în care transformarea digitală aduce în viața noastră conceptul de flux. Fluxul reprezintă principalul mediul din care ne culegem informațiile în timp real și are un înalt grad de utilitate tocmai datorită faptului că oamenii sunt în permanență conectați. Cel mai important dispozitiv devine astfel ecranul deoarece prin intermediul lui informația capătă diverse forme cum ar fi text și imagini, sau sensibilizează diverse simțuri. Desigur că, în procesul de învățare a fost dovedit faptul că dispozitivele electronice pe care utilizatorii le folosesc pentru a citi spre exemplu, nu sunt la fel de eficient în procesul de acumulare a informațiilor comparativ cu cărțile. Cititul de pe ecran, mai ales textul din paginile web este mult viciat de multitudinea de stimuli care deturnează atenția de la subiectul cititului, scăzând considerabil capacitatea de concentrare. Tiparul tradițional s-a transformat în era digitală dintr-un simbol, în fluxuri împărtășite, rescrise, reeditate, reafișate prin intermediul instrumentelor digitale și al rețelelor sociale. Cititul unei cărți a devenit o experiență socială pentru că cititorii împărtășesc opiniile despre carte și adnotările pe care le fac pe marginea cărților digitale.

Tehnologia informației și  transformarea digitală accelerează ritmul dematerializării prin facilitarea trecerii de la consumul de produse la cel de servicii. Produsele sunt transformate de inteligența artificială, iar noi începem să percepem consumul acestor produse ca pe un serviciu deoarece interacțiunea noastră cu tehnologia s-a transformat.

Unul din principalele obiective ale strategiilor pe care corporațiile globale le-au dezvoltat pe baza modelului lor de afaceri este acela de a livra servicii în timp real, dacă se poate într-o arie cât mai mare, astfel că noile modele de afaceri au generat schimbări sau chiar rupturi în industrii mature consolidate. Transformarea digitală a făcut ca una din valorile fundamentale, în percepția clientului, să fie disponibilitatea imediată a serviciilor și produselor consumate.

În prezent, cele mai competitive modele de afaceri sunt reprezentate de platformele. O platformă reprezintă un fundament creat de o companie care dă posibilitatea altor companii să-și creeze produse, servicii, sau chiar afaceri în cadrul ei. Platforma nu este nici o piață, dar nici o companie, ci o nouă formă de organizare. Avantajul pe care-l aduc platformele este acela că generează ecosisteme prin intermediul cărora pot fi comercializate servicii sau produse.

Paul Romer, celebrul economist specializat în teoria creșterilor economice, susținea în prelegerile sale că, creșterea economică este determinată nu de noile resurse ci de noile mixuri creative între resurselor existente. Mixul prezent între tehnologii noi, validate de piață și cele vechi, conduce la obținerea unor noi produse. Datele și informațiile pe care le utilizăm nu ar mai avea fluiditate și implicit utilitate dacă nu ar putea fi împărtășite în rândul utilizatorilor. Economia globală se dematerializează încetul cu încetul, iar în următorii ani mediile care vor influența cel mai mult activitățile sociale și economice vor fi acelea care au capacitatea cea mai mare de a crea un mix între resursele care-l alcătuiesc.

Transformarea digitală ne privește pe toți în toate aspectele vieții noastre, nu mai putem evita impactul transformator pe care-l are tehnologia. Rămâne însă o opțiune personală cât de profund lăsăm să intre tehnologia în viața noastră.

Sticky
  • Despre noi

    Startup Transilvania este o platforma de informare, educare, colaborare si formare de retele care vizează dezvoltarea si finantare noii generații de proiecte antreprenoriale din regiunea Transilvania.

  • Address

    ClujHUB

    Strada Pitesti, Nr 19, Cluj Napoca

    TETAPOLIS Science & Technology Park

    Taietura Turcului, Nr 47, Cluj Napoca

    Email

      info [at] startuptransilvania.ro

  • Follow

    Fii la curent cu ultimele informatii si contacteaza-ne aici.